Ridicata în secolul XIV de catre o colonie genoveza, la unul dintre vadurile cele mai favorabile trecerii Dunarii de Jos. Asertiunea se baza pe supozitia ca numele ar fi fost un derivat de la sfântul patron al Genovei, San Giorgio. S-a stabilit ulterior ca afirmatia este nefondata, iar N. A. Constantinescu a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu"
MUZEUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ GIURGIU
Home Muzee giurgiuvene MUZEUL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ GIURGIU
Categories
Recomandari
Turnul cu ceas, situat în Piața Unirii din Giurgiu, datează din sec. XVIII, din timpul ocupației otomane. În acea perioadă, turcii au construit din piatră un foișor cu o înălțime de 22 de metri, pentru a putea supraveghea împrejurimile.
După ce turcii au fost alungați, această construcție a suferit câteva modificări și i s-a adăugat un ceasornic.
Turnul Ceasornicului a intrat în reconsolidare la sfârșitul anului 2005, lucrările fiind terminate în 2007. Cu această ocazie, ceasornicul a fost înlocuit cu unul nou, cel original aflându-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orașul Giurgiu.
Turnul este un monument de tip A, adică "monument istoric de valoare națională și universală", fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Giurgiu, cu titulatura Turnul Ceasornicului.
În prezent, Turnul cu ceas este simbolul orașului Giurgiu, acest monument fiind prezent și pe stema județului.
Ultimele Postari
Asociația Moara de hârtie a iniţiat şi dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie - Satul meșteșugurilor din Comana (județul Giurgiu, în imediata apropiere a Bucureștilor), ce găzduiește 10 ateliere creative ce îşi trag seva din meşteşugurile practicate în satul tradiţional românesc: țesut la război, prelucrarea stufului și papurei, fierărie, olărit și ceramică, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară pe piatră și brutărie, dar şi realizarea de hârtie de mână, tipar manual şi legătorie de carte.
Regatul Cailor este cel mai prestigios club de echiație din România, se întinde pe o suprafață de 65.000 mp și oferă o varietate de facilități – spații îngrijite, aerisite, luminoase, hambare curate.
Parcul Tineretului din Municipiul Giurgiu, Județul Giurgiu este un loc special amenajat pentru persoanele cărora le place sportul și mișcarea în aer liber.
Parcul Natural Comana a fost înființat în 2004, atunci când celor doua arii de importanță floristică deosebită: Rezervația Științifică de ghimpe (Ruscus aculeatus) și Rezervația Științifică de bujor (Paeonia peregrina) li s-a adăugat Balta Comana, ca rezervație naturală și zonă de protecție avifaunistică. Parcul acoperă o suprafață de aproximativ 25.000 de hectare și reprezintă a treia zonă umedă a României, după Balta Mică a Brăilei și Delta Dunării. Aici veți putea întâlni o multitudine de specii protejate de plante și animale, de la pești, reptile și până la mamifere mici, precum vidra și pisica sălbatică.
Parcul de aventură Comana se află la 35 de km de București, adresa: Gellu Naum, 607, 087055 Comana, Giurgiu
Cauta
Recent Posts
- Evenimentele lunii ianuarie 2021
- EVENIMENTE DECEMBRIE 2020
- EVENIMENTE NOIEMBRIE 2020
- Mausoleul Eroilor din Giurgiu, redat circuitului turistic!
- Final de octombrie, cu evenimente interesante pentru turiști și nu numai
Archives
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
Categories
- Anunturi
- Arii protejate
- Balti
- Balti giurgiuvene
- CODUL ETIC
- Cofetarii si restaurante
- Evenimente
- Institutii Administrativ Teritoriale
- Institutii Administrativ Teritoriale @en
- Magazine
- Muzee giurgiuvene
- Timp liber
Site Map
- Acces rutier
- Agentii de Turism
- Agroturism/turism rural
- Arii protejate
- Arii protejate
- Artă plastică comemorativa
- ATRACTII TURISTICE
- Balti si lacuri naturale
- Blog
- Blog search
- Căi de acces
- Calendar Activități
- Categories
- Categories
- Centre Batrani
- Company
- Contact
- Cultura
- Date Geografice
- Dezvoltarea turismului de-a lungul Dunarii in judetul Giurgiu
- Domeniul Greaca
- Domeniul Greaca
- Ecoturism-Agricultura Eco
- Etnografie si folclor
- Evenimente
- Evenimente Culturale
- Events
- Fauna judetului Giurgiu
- Features
- Folclor
- Home
- Info Turism Romania
- Informatii Utile
- Infrastructura de afaceri
- Institutii admin-teritoriale
- Institutii de interes public
- Istoric
- Judetul Giurgiu
- Locations
- Locuri de vizitat in Giurgiu
- Moara de Hartie
- Monumente de artă arhitecturală
- Monumente de artă religioasă
- Municipiul Giurgiu
- Muzee
- Muzee si case memoriale
- Obiective culturale
- Obiective culturale
- Paduri
- Paduri judetul Giurgiu
- Parcul Industrial Giurgiu
- Parcul Natural Comana
- Parcuri
- proba site map
- Produse turistice oferite de zona Giurgiu
- Regatul Cailor
- Regiunea Sud Muntenia
- Restaurante
- Resursele turistice naturale
- RETEA CNIPT
- Search
- Servicii turistice oferite
- Site
- Sitemap
- Spitale
- Submit listing
- Teatru
- Timp Liber
- Traseu Turistic
- Turism de croaziera
- Turism in Natura
- Unitati de cazare
- Vestigii arheologice
- Zona Giurgiu
- Zona Libera Giurgiu
Meta
În urmă cu 60 de ani, pe 20 iunie 1954, era deschis circulaţiei podul cu tablier metalic de peste Dunăre, care leagă oraşele Giurgiu şi Ruse, numit la insistenţele sovieticilor „Podul Prieteniei“, fiind la acea vreme cel mai mare pod combinat – rutier şi feroviar – din Europa. În anii 1950-1952, pentru muncitorii care participau la construcția podului, a fost construită o clădire pentru activități de club și cinematograf. Aceasta a continuat să funcționeze ca centru cultural, scena sa fiind gazda spectacolelor și serbărilor comunității giurgiuvene.
În anul 1954, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române actuala clădire a Muzeului Poliției de Frontieră Române, a fost trecută din folosința Direcției Generale a Lucrării 889, în folosința Ministerului Forțelor Armate, iar ulterior în folosința Ministerului de Interne, când Comandamentul Trupele de Grăniceri a revenit în structurile Ministerului de Interne (conform Legii 56/1992-Legea Frontierei de Stat).
La data de 24 iulie 2002, cu ocazia aniversării a 138 de ani de existență instituțională a Poliției de Frontieră, clădirea a devenit sediul Muzeul Poliției de Frontieră Române, singura instituție de acest gen din România.
Compartimentată în șase săli de expoziție plus sala de spectacol, instituția găzduiește colecția permanentă a muzeului, formată din drapele de luptă, expoziția de uniforme grănicerești istorice ”De Veghe la Fruntarii”, expoziția de uniforme actuale ale țărilor europene, machete ale navelor fluviale ale Poliției de Frontieră, arme actuale și din timpul celor două războaie mondiale, epoleți, insigne, decorații, publicații istorice și un tablou amplu reprezentând Bătălia de la Călugăreni.
În holul principal al clădiri se află bustul al lui Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Poliției de Frontieră moderne, sculptat în marmură de artistul Pavel Mercea. Tot aici, se găsește ”Momentul Războiului de Independență”, unde s-a reconstituit predarea steagului otoman regelui Carol I, de către soldatul Ion Grigore din din Batalionul 2 vânători, cel care a capturat un steag turcesc în luptele pentru cucerirea redutei Griviţa I.
Expoziția ”De Veghe la Fruntarii” realizată în anul 2012, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național, continuă în următoarele două săli de expoziție, însumând un număr total de douăzeci și șase de uniforme grănicerești din 1806 până în prezent.
Sala uniformelor internaționale este dedicată uniformelor de ceremonie din Bulgaria, Ucraina, Turcia,Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia şi Norvegia. O parte dintre acestea provin din donaţii făcute de-a lungul timpului, de delegaţiile militare care au venit la Giurgiu. Cea mai recentă donaţie a fost primită de Muzeul Poliţiei de Frontieră Române în aprilie 2010, din partea Republicii Federale Germane. Ofiţerul de legătură, Michael Lange, a oferit giurgiuvenilor noua uniformă a Poliţiei Federale Germane, de culoare albastră, dar şi componente din vechea uniformă, ieşită din uz.
În 2008, a fost inaugurată sala de consiliu „Mihai Viteazu”, odată cu acest eveniment având loc şi vernisarea picturii „Bătălia de la Călugăreni”. Pictura realizată în ulei pe pânză, a fost donată de comisarul şef Cristian Fiera, șeful Muzeului Politiei de Frontieră, aceasta fiind realizată de artista Petra Şerbănescu Tănase şi artistul Florian Grofu, având dimensiunea de 650 x 150 cm. În aceeași sală se află și un portret în sticlă turnată, al domnitorului Mihai Viteazu, donat muzeului de către Episcopia Giurgiului, prin Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului.
Sala armelor expune un număr de arme de foc ce cuprind pistoale, carabine automate și semiautomate și două mitraliere didactice în secțiune longitudinală. Colecția de arme albe este compusă din pumnale și săbii din perioada Războiului de Independență și din perioada interbelică.
Împărțită în toate sălile muzeului este colecția de steaguri ale batalioanelor de luptă, atât din perioada comunistă cât și ale unităților militare grănicerești de după revoluție.
Program:
Luni – Vineri: 09 – 16
Sâmbătă – Duminică: închis