Folclor

Port traditional

Cu rădăcini în portul înaintaşilor traci, straiele populare vlăscene au căpătat cu timpul si înfatisari particularizate, preluari ale stilului turcesc, rusesc sau maghiar, înglobate în “reţeta” de fabricare neaoş românească a acestor podoabe. Costumul femeiesc de Vlasca are in alcatuire cămaşă, peşteman, zavelcă, bată şi opinci, iar cel barbatesc se compune dintr-o cămaşă albă lungă, cusută în jurul gâtului şi pe mâneci cu modele geometrice în roşu, albastru, verde, iţarii albi de postav, brâu lat de lână, de regulă roşu şi opinci. Iarna bărbaţii purat căciuli de oaie, sau dulame groase şi cioapi din lână împletiţi de femeile casei.

Exponate ale frumosului port vlascean pot fi regasite la Muzeul Judetean de Istorie, sectia de etnografie, la sediul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Trasitionale Giurgiu, in incinta Episcopiei Giurgiului si la toate salile etnografice de expozitie din judet.

Patromoniul material vlascean, din lada de zestre a neamului

Din maîinile iscusite ale femeilor ieseau pe vremuri mai toate cele necesare in casa. Daca barbatii si mesterii satului se ocupau de unelte si de obiectele de uz casnic si gospodaresc, emeile trudeau la podoabele casei, la costumele populare, stergarele, macatele si obiectele decorative, pe scurt, la ceea ce astazi numim patrimoniu material vlascean.

Frumoase colectii de stergare si macate se mai regasesc astazi in grija colectionarilor, a iubitorilor de frumos din satele giurgiuvene si in patromoniul Muzeului Judetean de Istorie – sectia de etnografie si al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Trasitionale Giurgiu,

I am text block. Click edit button to change this text. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.

Obiecte populare de uz gospodăresc din zona Vlasca

 Astazi sunt inlocuite de aparaturi moderne si eficiente, de mobile confortabile, in ton cu vremurile si cu omul modern. Pe vremea bunilor si strabunilor nostri, aceste obiecte alcatuiau averea familiei si usurau munca tranului vlascean sau a gospodinelor. Pentru multi dintre noi, obiectele populare de uz gospădoresc sunt greu de recunoscut, astfel ca institutiile care au in grija pastrarea, conservarea si promovarea patromoniului material au creat colectii si le-au expus publicului larg. Un astfel de exemplu este cel al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu. Expoziţia poate fi văzută la etajul clădirii ce găzduieşte această instituţie si consta in obiecte populare care aveau un rol important în fiecare casă. Expozitia cuprinde : război de ţesut , masa cu trei picioare, rogojina,  cărpătorul, cobiliţa,  fierul de călcat cu jar, lada de zestre, etc.

Obiceiuri populare pastrare sau uitate, la Giurgiu

Obiceiuri de Lasata Secului

Duminica de Lăsata Secului este o zi importantă în tradiţia populara. Această zi este sărbătorită şi astăzi prin mai multe manifestări care semnifică  începutul postului cel mare, postul Paştelui, una dintre tradiţiile binecunoscute fiind vizita finilor la naşii de cununie, cu mâncare şi băutură. În judeţul Giurgiu, în unele localităţi, încă se mai păstrează obiceiuri vechi de Lăsata Secului, cum ar fi Pârlovinele sau Oleliile. Acestea reprezintă un obicei de origine bulgară, atunci când in comunitatile bulgare ies copiii cu pârlovinele, cutii metalice în care toarnă combustibil, si striga în limba bulgară, aşa cum este tradiţia şi deseneaza  în aer cercuri luminoase rostind o strigătură în limba bulgară. După cum spun bătrânii, obiceiul păstrat în comunitatea bulgărească are rol purificator, apără gopodăria, fereşte oamenii şi vitele de boală şi alungă  duhurile şi spiritele rele.

Mucenicii Domnului

Intr-o vreme in care se gasesc tot felul de bunatati, pe toate drumurile, faptul ca inca se mai pastreaza un obicei culinar asociat cu o traditie crestina, resprezinta un puternic semn de normalitate si sanatate ca neam, intr-un multiculturalism exagerbat. În casele giurgiuvene, sărbătorile creștine sunt prilej de bucurie sufletească și trupească, cu mese îmbelșugate, “de dulce”, atunci când ne este permis, sau cu bunătăți făcute doar cu făină, untdelemn, sare, nucă și miere, ingrediente cuprinse în rețeta de preparare a bradoșilor, adică a mucenicilor. Și cum această frumoasă tradiție culinară este păstrată cu drag în multe case de gospodari din județul nostru, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale organizează anual, pe 9 martie, o acțiune împreună cu Muzeul Județean Teohari Antonescu și Episcopia Giurgiului la care sunt invitate femeile care pregătesc de Ziua celor 9 Mucenici Martiri din Sevastia vestiții bradoși. Anual, la actiune participa zeci de giurgiuveni curiosi sa guste din mucenicii si sa le afle povestea.

Calusul, patrimoniu UNESCO,  pe strazile din Giurgiu

 Giurgiul zilelor noastre sa poate bucura inca de prezenta vie a unor obiceiuri milenare. Unul dintre acestea este fara indoiala Calusul. Cetele de Calusari pot fi admirate anual, in preajma Rusaliilor, chiar pe strazile orasului sau pe scena festivalului “Calusul ca pe Vlasca”, festival ce se desfasoara in inima orasului, in Parcul Mihai Viteazul, dupa ce toti participantii merg in parade din central orasului. Cei care vor sa asiste la acest eveniment vor regasi bucuria, optimismul, umorul si energia specific poporului roman.Cunoscand radacinile indepartate, precrestine, cu atat mai valoros este astazi acest obicei pentru care Giurgiu este recunoscut la nivel national si mondial. Acest dans ritualic, specific şi zonei etnografice vlăscene, a fost proclamat în 2005, de către UNESCO, “Capodoperă a patromoniului cultural imaterial al umanităţii”.

Rusaliile

 Sarbatoarea Rusaliilor sau “moșii de vară” are loc la 50 de zile după Paște. Sunt de fapt trei zile de moși sâmbătă, duminică și luni, in ultima dintre acestea, luni se împart vase. Traditia este iubita si astazi si se pastrează nu doar in satele giurgiuvne ci si la oras. Femeile  pregatesc păsatul sau orezul cu lapte, pe care il impart in vase noi “de sufletul mortilor”. Se împart oale, străchini, farfurii, linguri de lemn, dulciuri. În căni se pun flori, iar în vase, peste pasat sau orez se pun fructe de sezon.

Obiceiuri de primavara in nordul judetului, sub egida Festivalului Mugurel de salcioara

 Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu în colaborare cu protoieria Herăşti organizeaza anual Festivalul Judeţean al obiceiurilor de primăvară „Mugurel de Sălcioară”, festival ce promoveaza obiceiuri ce inca se mai practica in apropierea Giurgiului. Vorbim aici despre obiceiuri si colinde practicate in Sâmbăta lui Lazăr, Duminica Floriilor dar şi în zilele de Paşte Herăşti, Valea Dragului, Vărăşti, Hotarele, Greaca, Pietrele, Ghimpaţi, respectiv„Lazărul”, „Floriile”, „Salcia” şi „Buieniţii”,

Tradiții de Sf.Andrei

Traditie simpla si veche, punerea graului la incoltit de Sf. Andrei se mai pastreaza si astăzi.  Copii pun grâu la încolţit şi se ţine până la Bobotează, atunci când se dă la animale să mănânce. In popor, se spune ca asa cum  creste graul, asa va fi anul ce va urma.

Obiceiuri de iarnă

Perioada sarbatorilor de iarna este una din cele mai frumoase din an. Chiar si in zilele noastre, multe obiceiuri se pastreaza, coolindele rasuna pe strazi si spriritul Craciuniului este viu. Copii merg cu Mos Ajunul, cu Steaua, Sorcova si Plugusorul.

Boboteaza

De Bobotează toată lumea merge la biserică pentru slujbă, apoi alaiul din biserică merge pe marginea gârlei sau la o fântână pentru slujba de Bobotează. Aici se pregătesc vase cu apă, iar preoții sfințesc această apă, numită aghiazmă. După ce se face aghiazma, se botează și animalele de muncă și apoi oamenii.