Ridicata în secolul XIV de catre o colonie genoveza, la unul dintre vadurile cele mai favorabile trecerii Dunarii de Jos. Asertiunea se baza pe supozitia ca numele ar fi fost un derivat de la sfântul patron al Genovei, San Giorgio. S-a stabilit ulterior ca afirmatia este nefondata, iar N. A. Constantinescu a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu"
- Păduri de foioase (4.100 ha sau 11% din suprafaţa judeţului), pe interfluviul Argeş-Neajlov, în partea de NV a judeţului, alcătuite din specii de stejar şi plopi în amestec cu salcâmi, în spaţiul luncilor Argeş şi Dunăre; locuri destinate odihnei şi recreerii (pădurea Funării-malul Dunării, pădurile Ostrovul Dinului, Ostrovul Mocanu, Turbatu-Bălănoaia, Malu Spart, Buturugeni, Căscioarele, Bulbucata , Balanoaia din apropierea reşedinţei de judeţ; pădurile Oloaga-Grădinari, Padina-Tătarului din zona Comana, Manafu-Ghimpaţi şi Teşila-comuna Schitu, care sunt rezervaţii naturale);